Stimata Doamna,
Desi va urmaresc de foarte multa vrema, acum nu am rezistat impulsului de a scrie cateva randuri. Am dublul(sau aproape) varstei dumneavoastra. Am fost la Cenaclul Flacara, am ascultat in fiecare joi dupa amiaza transmiterea la radio, am cumparat cu greutate(pentru ca dispareau repede)volumele de versuri. Nu pot sa spun ca nu am vibrat, nu pot sa spun ca nu am fost emotionata si cand vesurile erau dedicate iubirii, parintilor si pamantului si oamenilor ce reprezinta aceasta tara. Cei ce astazi “se leapada” de ceea ce au facut si au simtit imi aduc amine de cei care in dec 1989 au aruncat in flacari carnetul de partid sau au uitat ca au fost membrii PCR , desi au dorit sa se faca , au acceptat sa fie membrii de partid. Si tot acestia astazi vireaza (ca turnesolul)de la rosu la portocaliu. Daca va fi cazul au resurse interne sa gaseasca indicatorul care ii va ajuta sa vireze la violet, albastu, etc

Nu ma pot abtine sa spun extraordinar articol. Ar trebui sa vorbesti cu Victor sa ti-l publice cei de la Jurnalul, pentru ca acolo citesc si cei care isi reneaga trecutul.

Sesizez ca unii isi permit sa arunce cu noroi in numele lui Paunescu. Cred ca, in cazul lui, important este ce spunem noi – generatia in blugi! Si asta pentru ca ne-a fost un mentor intru poezie, cant si iubire de frumos. Noi nu avem dreptul sa uitam ca ne-a dat acea gura de oxigen, care deopotriva era oaza de libertate si lectie de cultura.

De Satana, s-o lepădat altu’ pentru mine (om bun de altfel, nu ştiu ce fras o avut în minte 😛 ) de restu’ oi da socoteală când o veni vremea (şi nu mă las cu una cu două, eventual negociez cu Sfântu’ Paznic iar de s-o dovedi intransigent, forţez Poarta că… nu-mi prea surâde să pavez autostrăzi cu smoală, da? 😉 )

Suntem o generaţie de privilegiaţi, asta nu înţeleg mulţi. Că-i greu, că-i uşor, că acceptăm sau nu suntem de acord, că participăm sau doar asistăm de pe margini, nu-i este dat oricui să trăiască pe viu schimbări majore ale istoriei. Au fost necesare sute de ani şi zeci de generaţii pentru a schimba în lume un anumit regim, un anumit sistem, noi le-am trăit pe toate într-o generaţie, cum să te lepezi de o asemenea avere?! 😀

P.S. Cine se leapădă de trecut nu ştie un lucru cât se poate de simplu: trecutul nu se leapădă de el! 😉

Aceasta este povestea siajului pe care o postai tot aici, cu ceva timp in urma.
Da, este doar o poveste despre “siaj”.

Tot ce vedem este ceva normal pentru societatea in care traim. Astazi minciuna, ipocrizia si imaginea falsa sunt caracteristici fundamentale ale comportamentului individual si colectiv.

Respingerea si negarea propriului trecut sunt cazuri particulare ale fenomenului.

Cat despre Flacara, eu am fost acolo si am cantat cat am putut de tare Si totusi exista iubire, am fost emotionat impreuna cu toata sala cantand La o cana cu vin, am plans la Mistretul cu colti de argint. Acolo, in acele momente eram liberi cu toate ca “afara” era dictatura. Aceste lucruri pot sa le inteleaga numai cei care le-au trait.

Ce ma amuza este ca nenumarati ipocriti arunca cu noroi facand astazi cu noua dictatura exact ceea ce il acuza pe Paunescu. Nu e distractiv cum politrucii si propagandistii de azi sunt cei mai mari acuzatori ?

Amintiri personale: tot din perioada anilor 80 imi aduc aminte de concertele Holograf cand traiam aceeasi senzatie de libertate. In acelasi timp, langa sala Olimpia din Timisoara ne asteptau (la fel ca la Cenaclu !!!) camioane de transport porci pregatite sa fie folosite ca dube de militie in caz ca lumea ar fi manifestat cumva contra dictatorului. Dar despre aceste lucruri nu vorbeste nici un mancator de rahat de astazi.

Doamna ,am gasit aici ceva foarte interesant : http://www.youtube.com/watch?v=8yCAwiTyCiQ

Sunt in total acord cu cei care isi asuma,respecta,pretuiesc trecutul.Partile bune si cele din care putem invata ne ajuta la progres.Din pacate ipocrizia unora si lepadarea de trecut ii urca pe scara valorica impusa azi de societate.
Un mare ganditor,filozof chinez,Confucius si-a intrebat intr-o zi elevii cand cred ei ca se va termina viata pe pamant.Unii au zis ca atunci cand vor veni ploile.NU.Unii au zis ca atunci cand Soarele va exploda.NU.Unii au zis ca atunci cand se vor alinia anumite planete.NU.
-Atunci cand nu ne vom mai respecta traditiile si inaintasii”,a fost raspunsul sau.

Dar oare cine sunt cei care s-au grabit sa arunce cu piatra? Ce au realizat ei in viata, in afara de invidie, incitare la ura, incitare la “manelizarea” tarii si culturii? Nimic! De aceea, numele lor nu ne spun nimic.

din pacate,romanii sunt un popor care nu invata din proprile greseli si uita repede. gresim la nesfarsit cu o naivitate care ne face rau.si din rau in rau totul se macina,se transforma in pulbere si piere…

eu zic ca mai sunt si oameni care il apreciaza pe Paunescu si-l vor aprecia cat vor trai si prin acestia va dainui … pot sa va relatez o intamplare cand a venit cu cenaclu dupa revolutie in campanie pt Iliescu la Carna in curtea scolii in care invatase candva, iar tatal sau fusese dascal.Nu mai conteaza anul si scopul, tin minte ca s-au adunat taranii de prin toate satele din preajma si s-a umput toata Carna de tarani fericiti. Cine altcineva s-a mai gandit la oamenii aceia simpli si truditi, oameni care in viata lor nu au fost la un spectacol , oameni care rar vad dincolo de coada sapei sau a vacii- pe ei Paunescu a reusit sa-i scoata din rutina.Nimeni altcineva nici inainte si nici dupa…a durat pana dupa miezul noptii si nu a plecat nimeni pana cand nu s-a terminat. M-am bucurat teribil pentru faptul ca in acel moment exista Paunescu pentru ei…n-am mai trait de atunci asa ceva

Am avut sansa extraordinara sa urmaresc sedintele Cenaclului Flacara inca de la prima sedinta , tinuta la Casa se cultura a sect.l din str.Slatineanu. Ce sa mai adaug ! Cei care-si reneaga trecutul sunt morti de frica, eu asa cred. In cartea lui Danilo Kis ” Enciclopedia mortilor” , in povestirea cu acelasi nume, personajul ajunge in subsolul unei gigantice biblioteci in care erau stranse date despre cei morti, cu toate actele din timpul vietii lor, in cele mai mici detalii. In mod cert exista un martor nevazut care ” contabilizeaza …
Fireste, pastrez si carnetul rosu de partid.

M-a impresionat foarte mult articolul tău în care mă regăsesc foarte bine. Din păcate această dezicere de propriul trecut este extrapolată la toate nivelurile la noi. Să nu uităm că maestrul a avut tăria să fie consecvent cu sine însuşi până la capăt.

aruncatul cu piatra e sportul preferat al romanilor !
*lumina mea ingroapa-te cu mine, la primavara poate incoltim *
RIP