Problema neamţului e că… era neamţ ! Altfel ar fi ieşit standardul de SMS dacă era făcut de un italian, să zicem.
Am aflat cu acest prilej de ce poţi să scrii un SMS fără pauze de la cap la coadă (am făcut experienta!). Păi e simplu: există cuvinte nemţesti care abia încap pe trei rînduri !!!

Mesajul meu de mai sus are peste 200 caractere (plus spaţiile, care la SMS contează). QUOD ERAT DEMONSTRATUM !
Mana, să înţeleg că acesta e un apropo ? Incepem să ne limităm la 160 de caractere ? Vrei să ne antrenezi pentru cenzura ce stă să vină ? 🙂

Limba germana

Limba germana este simpla. O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru, de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc. si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta. Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten). In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi. Aceste custi se numesc in germana “custi acoperite cu pinza” (Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un asasin (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota(Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
(Stottertrottel). O astfel de femeie se numeste in germana
Hottentottenstottertrottelmutter iar asasinul ei este un
Hottentottenstottertrottelmutterattentater. Potera captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru canguri
(Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
intoarce strigind: – Am prins asasinul (Attentater)! – Da? care?, intreaba seful de trib. – Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde razboinicul. – Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba seful Hotentotilor. – Pai, -raspunde bastinasul- pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote a copilului prostut si bilbiit). – A, asa, da! raspune seful Hotentotilor.
Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotterbeutelrattenattentater.
Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti doar un pic de bunavointa…
P.S.1: acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere !!!!!

PS2: Râdem, glumim, dar limita de 160 de caractere este o limita tehnica. Neamtul nostru a impus standardul, e adevarat, dar asta NU dupa ce ar fi numarat literele din intrebari si raspunsuri ci dupa multe studii despre biţi si alte drăcovenii tehnice.
Aia de la ziare .com mai glumesc si ei.

PS3: pentru amatorii de trance care vor sa asculte ceva deosebit:
http://208.53.158.48:6626 (adresa se introduce intr-un player).

Ideea cu “numar mic de caractere” sta si la baza dezvoltarii Twittosferei – careia, sincer, deocamdata nu ii dau de cap din punct de vedere sociologic.

Mi-a placut muzica si am inregistrat-o in colectie 🙂

Diana, Twittosfera este next step. După standardul GSM pentru SMS. Este adevărat că, între timp, au fost adoptate protocoale care permit comunicări de tip SMS mai mari de 160 de caractere, dar ideea de bază este asta: orice comnicare esențială se poate face în 160 de caractere. Ce e peste, e potențial balast. Sau, cum spunea Friedhelm Hillebrand, ”This is perfectly sufficient!”
Dash Berlin găsești suficient pe youtube 😀 Dacă am putut noi să ascultăm o seară/noapte întreagă, fără să se repete piesele… 🙂

Acum cred ca se pot scrie SMS-uri de ~1000 de caractere (poate si mai mult la telefoanele de ultima generatie – nu stiu, n-am pus mana :D), dar esti taxat pentru fiecare grup de 160 de caractere si asta ma face sa ma gandesc si la faptul ca, in general, vorbitul “in plus” costa 🙂

@Emi, cum spuneam, la 160 e standardul. Costă al naibii :)) Nu ziceam un pic mai sus că tot ceea ce trece peste eficientul 160 este potențial balast? :))
@Marian, nu e niciun apropo, că nu trimitem SMS-uri cu comentarii :)) Discutam și noi despre eficiența comunicării și bătutul câmpilor, conform standardelor =))

Cine se oferă să cerceteze lungimea optimă a comentariului de blog?

Oricum, biposfera este final step 😀

Of, of, cîte legende pe lumea asta…

160 de caractere sunt fie prea putine, fie prea multe, niciodata nu e numarul potrivit… 🙂 sa fim sinceri, cati dintre noi scriu sms-uri de 160 de caractere fix ?( recunosc, sunt un neavenit in ale numerologiei…, ar trebui consultat Iliuta ! 🙂 )

Dap, cam asta ar fi deea, sa gasesti cuvintele, frazele potrivite pentru a fi cat mai concis, sa nu consumi timpu’ tau/celuilalt, etc! Asa, si io daca nu pricep tot, daca inteleg trunchiat…ca asa zic asa?! 😉

Nu vreau sa calculez cat potential balast am acumulat eu la ultimul comentariu hehehe [whistling] :-)))

Oricum, ce interesant, nu stiam nimic nici despre cercetatorul neamt si nici despre provenienta acelui numar limitat de caractere…

PS- si azi noapte la 12 ati ciocnit sampanie, artificii, ceva? :-PP

@Zuzu, nici eu nu vreau să calculez ce potențial de balast am în articole :)) (Nup! Băuturile clasice și fără artificii. Dar bradul era luminat 😀 )
@Blue, sunt oameni care țtiu să fie conciși chiar dacă se exprimă în mult mai mult de 160 de caractere. Alții bat câmpii în mii și mii de cuvinte și tot nu spun nimic. Doar reușesc să-i obosească pe ceilalți.
@Dragoș, păi n-ai auzit că și dacă sms-ul tău e mai mare de 160 sistemul ți-l împarte, la tarifare, în bucați de 160? 🙂
@Iulian, poate ne ajută Diana, că ea e în mediul academic și știu că e interesată de bloguri și online. Diana, ce zici de-o temă de cercetare despre comentariile de pe bloguri? (oportunitate, răspuns la subiect, mărime, adaptarea mesajului în funcție de caracterul blogului și de profilul cititorilor etc) Hai, că punem și noi umărul, nu te lăsăm singură 😀 (Chiar zilele astea am văzut pe un blog niște comentarii muuult mai lungi decât articolul, neadaptate ca limbaj pentru mediul în care erau postate, prea specializate etc. Colac peste pupăză, autorul lor rămăsese ca soldatul japonez în tranșee chiar și după ce toată lumea (recte comentatorii ceilalți) încercase să închidă subiectul, în timp ce autorul blogului nu intervenea în discuție sau comenta altceva.)

O fi numărat omu’ ce-o găsit, să-l prinză somnu’ (că nu toată lumea are oi în minte, da?!) şi-o ajuns celebru ‘n lume. Uite dom’le ce face neamţu’ (şi) dintr-o insomnie. 😛

Ce-ar fi sa facem noi un studiu despre o chestiune numita “deformatie profesionala“ ? Uite, cazul nostru ca exemplu. S-au intimplat niste chestii in trecut, s-au inventat sisteme tehnice. Niste nenea constata acum ca ei nu au beneficiat de inventiile (inovatiile) lor si lanseaza legende. Paranteza: daca Adam ar fi povestit cum a inventat el roata, cum statea el si se uita la cer si toate stelele erau rotunde… si uite asa i-a venit ideea !!! Imediat se gaseau unii sa-l laude pe Adam si genialitatea lui. Apoi veneau inginerii si demonstrau ca roata NU AVEA CUM SA NU FIE INVENTATA !!! Chestii tehnice, de !
Revenind la semeseul nostru cel de toate zilele: ar trebui scris un intreg tratat despre GSM si nu e cazul. Hai sa remarcam un singur lucru: un om specialist in comunicare ia in brate o legenda si vine sa gaseasca intelesuri ascunse si semnificatii magice (numerologie?) despre numarul 160. Un electronist vine si spune simplu: limita de 160 de caractere este una strict tehnica. Hai sa aberam cu spor pe aceasta tema, in fond si la urma urmei va fi un prilej excelent de studiu asupra subiectului lansat de mine: deformatia profesionala.

NOTA IMPORTANTA: Atunci cind vom considera sa subiectul este epuizat am sa va ofer o mare surpriza. Sau, hmmm, sa v-o ofer acum… hai sa va zic doar jumatate: CA INTOTDEAUNA ADEVARUL SE AFLA UNDEVA LA MIJLOC!

sunt oameni pe lumea asta pe care i-as lasa sa graiasca doar in limita a 160 de caractere. ma gandesc si la un mod tarifare pentru depasirea sunetelor. nu sunt un despot, dar mi se ratatineaza creierul ascultandu-i. aiurez 🙂 multumesc pentru informatie. nu stiam si mi-a facut placere sa aflu.

Adina, mă bucur că ai luat articolul de azi strict ca informație 🙂
Marian, sunt și am fost om de comunicare. Dar ce nu știi tu (și, probabil, nici alții) este că ani de zile, cât am lucrat pentru un operator de telefonie mobilă, (și) toate mesajele de tip SMS trimise câtre întreaga bază de clienți erau scrise de mine. Fie că era vorba despre informări, urări etc. Bulk SMS, pentru cei din domeniu :))
Îți dai seama că lucram câteva variante de mesaje care să cuprindă absolut toată informația pe care doream s-o transmitem, după care începea curățarea și încadrarea în cele 160 de caractere. Cu tot cu spații și semne de punctuație. Ajunsesem la o așa eficiență a comunicării de tipul ăsta, încât nu prea mi se întâmpla să fie vreun mesaj cu alt număr de caractere :)) Hehe! Dar asta e istorie personală! 😀

consider ca orice fel de informatie educa si formeaza intr-un sens sau altul. depinde de puterea fiecaruia de a le “prinde” si toca. eu apreciez fiecare articol scris pentru noutatile, pe care (mi) le aduce si pentru intrebarile care (mi) le ridica. 🙂

@Mana: Acum inteleg de ce ati retinut in timp numele ala (destul de complicat/diferit fonetic de limba romana, plus ca numele nu se catalogheaza foarte des drept informatii chiar relevante) – v-a cam bantuit mostenirea lui 😀

Emi, uite cum nimic nu-i întâmplător! :))

apropo de nedumerirea ta legata de preparare retetelor in farmaciile din Romania:

“De ce nu se mai prepară reţete în farmacii? E demodat?
Autorizaţiile sunt greu de obţinut. Era un produs foarte bun pentru hemoroizi, pe care îl preparam în farmacii – permanganatul de potasiu. Nu-l mai putem face, nu mai există pe piaţă. Erau tot felul de creme contra acneei, pe care le-au folosit generaţii întregi. Acum nu mai putem pregăti nici măcar apă oxigenată sau glicerină boraxată, reţete destul de simple. E rău, pentru că şi asta făcea parte din profesie, puteam individualiza reţetele în funcţie de pacient, puteam inova. Acum produsele sunt u ni versale.” – Evenimentul Zilei

Mana, aspectul tarifar este ultimul lucru la care ma gandesc atunci cand scriu un SMS !… 🙂 Penultimul lucru este numarul de caractere al SMS-ului . 😉 (Mi sa parut amuzanta partea din titlu in care se facea referire la “un numar magic”, de aici si comentariile mele mai degraba puerile.)

Dragoș, așa e definit în industria respectivă, nu am inventat eu… Pe mine m-a uimit altceva când am intrat în telecom: erau disponibile, pentru abonați, numere (de telefon) ”de aur”/gold și numere ”de argint”/silver. În popor li se spune numere ”de milițieni” (cu cifre repetitive după un anume algoritm, să fie ținute minte ușor). Deh, ca să vezi diferență de optică! :))

Mda… dar tot n-am gasit raspuns la intrebare.
Si mai am eu o curiozitate care ma macina de mult timp: care om (de comunicare sau nu) a avut nemaipomenita idee cu “fix 30 de zile“ ?
Este una din chestiile care i-au dus la fund. Pe linga multe alte prostii. Intrebare fara raspuns, evident !

Staaaai! Cu ani în urmă mai era una: ”disponibil 7 zile pe sîtămână, 24 de ore pe zi” – când se vorbea despre cine știe ce serviciu (de obicei, despre call center pentru clienți) :))

Cum de nu se încordează vrun reglementator să facă obligatorie menţionarea numărului maxim de caractere per semeseu??!! Comunicaţi, vă rog! 😀

Pai cine lansa prostiile astea ? Oamenii de comunicare, cumva ?

🙂
der , die , das,:)
ube ales !!!

Am ajuns acasa, am trimis mail 😛

Muzica trance e super :)) Nu ma asteptam sa fii “genul” (ei, nu ma asteptam eu multe :)) )
Intr-adevar, 160 de caractere sunt de ajuns 😀

Ei, doar nu-ți imaginai că ascult Angela Similea! =))

tot cu întârziata cumpănă dintre ani, doamnă?

Oof! Cam busy, cam (prea) busy! 😀

În 1941 deportaţii români din Siberia primeau cărţi poştale pe care aveau voie să scrie 25 de cuvinte. Maximum.