Păi bine măi, Mordechai, știu că știi că sunt creativă, dar nu te-ai gândit că nu-i cea mai bună perioadă să mă pui la treabă? Nu sunt și eu femeie? Nu trebuia să te gândești că mă găsești la șmotru și cratiță? Acuma, dacă tot mi-am petrecut, ca gospodina, ziua la cosmetică și coafor, n-o să mă apuc de creat sarmale cu unghiile astea roșii. Așa că o să las sarmalele pe zilele viitoare (evident, le fac în oală de lut după ce cumpăr varza murată și carnea!) și mă minunez că, în categoriile tale, tocmai SMS-urile cu rețeta perfectă de urări n-au avut loc. Nu de alta, dar te știu bucătar destoinic (Hehe! Cititorii noștri nu știu că nu o dată ne-am consultat la telefon asupra unei rețete și nu o dată mi-ai spus ce și cum să gătesc!). Tocmai tu să uiți (sau să ignori) categoria extrem de idiot-creativă a rețetelor-urare?! Că s-ar putea face o carte de bucate întreagă din ce circulă pe SMS!

Păi, nu merită ea, rețeta, să fie păstrată în telefon de la un an la altul și retrimisă? Nu, nu-i vin, să capete valoare prin învechire. E, mai degrabă, ca retrovirusurile: le ai (în tine) toată viața, reactivându-se din când în când.

Rețeta de Crăciun

Se ia binecuvântare,

se adaugă un strop de soare

și o pulbere de stele,

se amestecă-ntre ele

Se mai pune bunătate

și iertare de păcate

iar iubire cât cuprinde

Și de la Isus Cristos

să aveți Crăciun frumos!

Dacă tot ne urăște Turambarr, eu zic să stea la coadă:  carpeta o admirăm după ce ne-am săturat.

Predau leapșa… hmmm… Mă gândesc și vă spun cui.

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.
Categorii: De sub tiară