Cum putea să știe? Cum putea să verifice? În orele de fizică, orice elev poate să facă experiențe spre a verifica exactitatea unei ipoteze științifice. Omul însă, pentru faptul că dispune doar de o singură viață, nu are nicio posibilitate să verifice ipoteza prin experiență, drept care nu va afla niciodată  dacă a greșit sau dacă a făcut bine dând ascultare sentimentelor sale. (Milan Kundera – Insuportabila ușurătate a ființei).

Nu, nu la alea electorale mă refer. Deși și astea pot constitui subiectul unui articol. Ci la alegerile pe care le facem de-a lungul vieții. Când ne aflăm la răscruce de drumuri și nu știm încotro s-o luăm: spre stânga… spre dreapta… Putem gândi rațional și să optăm în consecință. În cazul ăsta, drumul ni se pare un pic mai previzibil, pentru că oamenii fac alegerile raționale în limita informațiilor, cunoștințelor de care dispun și a capacității de înțelegere. Dar nu vom ști niciodată cu exactitate ce ne așteaptă. Dacă gândim emoțional și facem așa alegerea, ne vom afla tot pe un drum neștiut. Cum zice și Kundera: nu avem experiențe anterioare, astfel încât să verificăm ipoteza. Și nici pisici cu  șapte  nouă vieți nu suntem…

Alegem ceva, cu predilecție emoțional, apoi vedem ce ni se-ntâmplă de-a lungul timpului. Ne bucurăm sau, dimpotrivă regretăm. Dar timpul nu mai poate fi dat înapoi. Dacă regret cu adevărat ceva, atunci regret faptul că, la debutul în viața de adult responsabil, nu am plecat din România…

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.