Cartea pe care o citesc acum mi-a dat de gândit. Sunt oameni care se rușinează de părinții lor, de genealogia lor, care încearcă o viață întreagă să-și falsifice istoria personală, să pară altceva decât sunt ei de fapt. Unii nu pot accepta că provin din familii sărace, needucate sau dezorganizate, că nu au sânge albastru, că părinții nu le-au dorit nașterea sau că i-au abandonat. Și mă gândesc că poporul român este asemenea lor: e abia la a doua sau a treia generație încălțată și încearcă să pară altceva decât este, deși comportamentul îl trădează… Zi de zi.