Un stat responsabil // 29 February 2012
E drept că este un stat bogat. Dar nu-și lasă cetățenii pe drumuri, văzându-și doar de bogăția lui. Mi-a plăcut foarte mult ce-am auzit în Dubai. Acolo, sunt două categorii de oameni: cei care se nasc bogați, cu sonda în fundul curții, cum se spune, și ceilalți. Pentru cei care se nasc bogați nu este nevoie de ajutorul statului. Pentru ceilalți, însă, statul ia o mulțime de măsuri prin care să-i facă să trăiască demn și civilizat. În primul rând, îi trimite la școală. Pe toți: fete, băieți. Apoi, când termină facultatea (că îi stimulează să facă studii superioare), le oferă loc de muncă la stat. De-aia o să vezi peste tot, de la vamă și până în administrațiile financiare, numai oameni considerați din clasa săracă. Sărăcia lor nu se compară cu sărăcia noastră, căci salariile sunt amețitoare pentru noi. Pentru că ei au voie să aibă patru neveste, statul îi ajută la prima căsătorie: le dă bani de nuntă (parcă vreo 70 de mii), căci la ei, nunta se face cu fast, cu dar, cu neamuri, cu lume multă, după tradiție. Și le dă o casă. Am trecut pe lângă cartierele lor gen ANL. Numai vile, mai mari decât în Pipera noastră, cu living, patru dormitoare și garaj, având câteva sute de metri pătrați (estimez 3-400). De cele mai multe ori, ei nu stau, cu prima nevastă, în casele alea. Pentru că li se par prea mici și înghesuite. Lor le plac dimensiunile mari. Așa că le închiriază sau își deschid firme și își fac sediul acolo. Statul are grijă de oamenii lui. Iar oamenii lui sunt aduși la o condiție care să-i facă demni: învață, muncesc, au suficienți bani cât să-și întrețină o familie în condiții civilizate, muncind pentru stat, le ajung banii să călătorească și să-și petreacă niște concedii, au casă, și-au făcut nunta la fel ca toată lumea, au cumpărat cadoul (bijuterii) pentru mireasă, după obicei, din banii de la stat. Toate elementele esențiale ale vieții unui om sunt atinse, nu doar bifate. Sunt îndeplinite la parametrii normali.
Dacă vor mai mult, nu au decât să muncească în plus. Să-și facă firme. Iar statul îi obligă pe toți investitorii străini să aibă un asociat/partener local, dacă vor să-și deschidă/înființeze o firmă în Dubai.
De-aia oamenii sunt demni și nu obedienți. De-aia oamenii sunt relaxați. De-aia oamenii ăia trăiesc, nu subzistă.