Mai aproape de fericire // 23 November 2010
”Este lipsit de maturitate să te lași ajutat de stat” – este un principiu al comunității Amish. Sunt de acord cu ei, de-a lungul vieții având grijă ca interacțiunea mea cu statul să fie minimală. De altfel, mie, statul, ca formă de organizare, mi se pare depășit și plin de bug-uri, cum ar spune IT-iștii. Dar nu despre asta voiam să vă spun, ci despre comunitatea Amish. Este surprinzător cum regulile simple și viața patriarhală îi fac pe oamenii ăia să fie mai aproape de himera după care alergăm cu toții, mai ales noi, cei supertehnologizați, și care se numește fericire. Poate că ăsta o fi secretul, cine știe?! Unii sociologi le mai dau vreo 20 de ani de viață, alții spun că, prin simplitatea vieții pe care o duc și prin faptul că au valori pe care le respectă, vor reuși să se conserve pentru mult timp de-acum încolo și să facă față societății moderne. Lumea modernă care, pe undeva, a rămas în urma comunității Amish, deși, în aparență, este exact invers. Căci lucrurile simple – solidaritatea, fraternitatea, înțelegerea și respectul – sunt extrem de puternice în comunitatea Amish și doar trâmbițate în societațile moderne, cele aflate în goana după bani și putere… Ce înseamnă fericirea pentru fiecare dintre noi? Cum o definim? Ce vrem, de fapt, de la viață? Știm? Cei din comunitatea Amish se pare că știu. Și, înainte de toate, cunosc rostul vieții…
Andre Rieu – \’\’La vie est belle\’\’
