Mi-am strâns bagajele, mi-am închis laptopul. Mă pregăteam de plecare. Obosită, după o zi plină. Și fructuoasă. Cu revăzut oameni pe care-i știu de muuult de tot. Oameni care m-au căutat. Oameni cu proiecte, cu viitor, stăpâni pe ei. Plus treburi curente duse la bun sfârșit. O zi plină, cum spuneam. Nu pot să plec. A început furtuna și umbrela mea e în mașină. Așa că rămân. Mă uit cum plouă și tac. Și ascult. (Din nou, thx Ally!)