Am citit pe hotnews că azi e un târg de sturioni.

Astă vară, în clipele când nu eram, la un moment dat, pe blog, am vizitat o crescătorie de sturioni. Multe bazine rotunde, alimentate cu apă din Dunăre, așezate într-o hală. Niște sute de peștișori în fiecare vas. Atunci am aflat că sturionii sunt une dintre cele mai vechi specii de pe Terra. Și că, așa cum spuneam în titlu, e ca și cum te-ai întâlni cu strămoșii. Toate astea m-au făcut să fiu un pic circumspectă când am intrat în hală. Inginerul – pe post de ghid – a început să spună: tocmai au mâncat, așa că vă veți distra! Așa, băieții lu\’ tata! Normal că am făcut ochii mari auzind asta. Mi s-a explicat că peștișorii ăia de 5-7 cm sunt extrem de inteligenți și recunosc vocile celor care-i îngrijesc. Și e suficient să le audă, că reacționează. Se adună cuminței pe marginea bazinului, așteptând.

Mi-a trebuit un pic de curaj să-mi scufund mâinile într-un bazin.

 \"AscunseleaDupaDegete\"

Sturionașii se lăsau prinși, scoși afară, stăteau cuminței la mine-n palme, după care își făceau vânt și săreau în apă.

\"Captura\"

Extrem de jucăuși, sub privirile mele de observator, făceau tot felul de ghidușii. Ca delfinii, înnotau vertical, lipiți de marginea bazinului, jumătate ieșiți afară. Ca la Delfinariu, cum v-am spus… Alții, ghiduși, înnotau pe spate! Nu mi-a venit să cred. Am zis: Uite, ăsta e cu burta-n sus! O fi mort? Neah! – mi-a răspuns inginerul. Așa fac ei. Stau pe spate și îi vezi cum dau din aripioare dintr-un capăt în altul. Se joacă. Doar v-am zis că-s inteligenți și jucăuși!

\"Pluta\"

M-am urnit greu de-acolo. Cu espadrilele îmbibate cu apă, mai aveam un drum de făcut. Era deja noapte când am ajuns la Mănăstirea Sfântului Andrei.

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.