Spuneam că am ajuns să-mi doresc să stau o zi întreagă acasă. Doar în casă. Ei, bine, iată că s-a întâmplat. N-am făcut nimic semnificativ. M-am culcușit în pat. Am citit, am adormit, m-am mai uitat, din când în când, la filme. Apoi iar am adormit. La prânz, după amiază, spre seară. Ca un bolnav pe-un pat de spital, pe care-l fură somnul câte-un pic. Care-și umple timpul cu asta. Probabil, uneori, oboseala acumulată într-o perioadă se comportă ca o boală acută. Și-atunci organismul încearcă să se refacă prin somn. Somn fracturat. Una peste alta, mi-a prins bine. M-am trezit cu noaptea-n cap. Odihnită, proaspătă, veselă. Suficient de bine dispusă încât să mă joc un pic prin administrarea blogului. Duminică dimineața, cu noaptea-n cap…

\"CaleascaEGata\"

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.