Cu niște ani în urmă, am reîntâlnit un bun prieten din copilărie. Nu-l mai văzusem din ultimii ani de liceu, el fiind cu un an mai mare. Ne-am întâlnit întâmplător, în cafeteria, la serviciu. Mie mi se părea cunoscut, eu îi păream cunoscută. Eram deja oameni la peste 30 de ani. De ce fac recurs la memorie? Pentru că seara, la restaurant, depănând povești, la un moment dat, ne-a povestit că a citit undeva o explicație pentru ”dorul” pe care fiecare dintre noi îl are pentru locul nașterii. Secretul ar fi apa băută în primii ani (sau luni?) de viață. Și că, de fapt, fiecare dintre noi, toată viața, căutăm gustul apei băute atunci.

Nu știu dacă o fi sau nu așa, dar, gândindu-mă la povestea asta, mi-a venit în minte ceva. Și de-atunci, de vreo două săptămâni, îmi terorizez toți apropiații cu această întrebare. De ce Valea Jiului, de-a lungul vremii și istoriei, n-a generat personalități? Toate zonele țării se mândresc cu cineva: măcar cu câte-un haiduc, vreun un boier, muzicieni, scriitori, oameni de știință sau de cultură, actori, chiar și cântăreți sau fotbaliști celebri. Oameni care s-au impus în ceva și au rămas în memoria colectivă (în istorie etc). Am încercat să caut în minte un nume care să-mi spună ceva. N-am găsit decât Miron Cozma. M-am gândit că în Petroșani este un teatru care trebuie să aibă un nume. Care să aibă rezonanță. Da, I.D.Sârbu dar, cu tot respectul, nu este o personalitate proeminentă. Altceva n-am mai găsit. Am căutat pe net. Acolo sunt personalitățile din tot județul: Aurel Vlaicu, Ion Budai-Deleanu etc. Dar nu e niciuna din Valea Jiului. Dar Valea Jiului este o zonă destul de mare, mi-am zis! Și nu s-a ridicat scoarța terestră ieri, nu a fost populată azi dimineață! Măcar vreun haiduc să găsesc prin praful istoriei, că doar au munți și păduri acolo! Credeți-mă, nimic!

Prietenii mei au încercat, fiecare-n parte, să găsească explicații și să-mi dea răspunsuri. Cam toți mi-au spus același lucru: că oamenii ăia sunt mineri, au muncit în subteran dintotdeauna, n-au avut timp de artă, cultură, știință și alte treburi de-astea. Bine, bine! Dar chiar 2000 de ani? Chiar niciun haiduc? Niciun cântăreț? Nimic-nimic? Nu pot pricepe, oricât aș încerca. Acum, că v-am pasat dilema mea, poate găsiți voi o explicație plauzibilă. Sau vreo personalitate nedescoperită de mine…

(P.S.- ȘuKăRiT, să auzim și vocea patriotului local!)

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.