Am scris un pic mai devreme că abia am ajuns acasă, după job și ședința cu părinții. Sunt cam epuizată, recunosc. ”Cam” am zis? Zombie de-a dreptul! (Dar rămâne numai între noi!) Verific mailurile, pun vreo două răspunsuri pe blog și trece o oră.

22.00: Tu ai văzut ce mi-au făcut fetele?

22:00:20: Nu. N-am deschis TV.

Urmează răspunsul, tot pe SMS. Mi-e clar. Iar am ratat. Poate reușesc să țin ochii deschiși când s-o da reluarea, la noapte. Iar dimineață mă trezesc cu noaptea-n cap, că am amânat cosmeticăreala, ca să pot fi la ședința de la școală. Apoi job, recuperat copilul, venit acasă și schimbat/aranjat/dichisit, ajuns la restaurant înaintea musafirilor. Cam în viteză toate. N-am mai zis de gospodăreli și pregătit diverse. Recte haine. M-oi descurac eu cumva. Important e să nu mă ia somnul mâine seară. Deci ar trebui să și dorm în noaptea asta.

Of, și eu când mai apuc să-l mai sărbătoresc? Că mâine sunt cu treabă! E clar! Trebuie să-ncep de-acum, că altfel iar nu apuc decât pe telefon și mail…

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.