Este o imagine comună. Ceaușescu se ducea în vizitele prin țară și era primit de un el și-o ea, de cele mai multe ori în formula asta!, îmbrăcați în costum popular (mai degrabă artizanat de la magazin), cu o pâine mare, împletită, rumenită și cu sare. Rupea o bucățică, o atingea un pic de sare și o mesteca. Imaginea asta mă obsedează. De multă vreme mă tot gândesc de ce așa. Pâinea presupun că vine din Tatăl Nostru: Pâinea noastră cea de toate zilele/Dă-ne nouă astăzi… Iar sarea știu că, pe vremuri, era mai valoroasă decât aurul. Bănuiesc că de aici s-a ajuns la combinația asta de pâine și sare. Și când primești un musafir important, trebuie să fii ospitalier, deci să-i oferi tot ce ai tu mai prețios. Cele două, adică. Revin asupra costumelor populare îmbrăcate de cei care fac primirea oficială. După cum știm, în România portul popular este (era!) atât de diferit de la o regiune la alta! Dacă în Sibiu, să zic, se folosea mult negru, în Moldova culorile folosite  erau cu totul altele. Cămașa populară cusută într-o zonă a țării avea motive și culori diferite de cele din alte zone. Spun \”avea\” pentru că vorbesc de vremuri demult apuse. Acum nu se mai fac astfel de obiecte. Adică se fac, dar numai în scop de comercializare ca artizanat (Oare or mai exista magazinele alea de artizanat?) Ceaușescu era mereu primit de oameni îmbrăcați în costume populare cu alb și roșu, indiferent de zona din țară în care mergea. Acelea nu erau costume populare, ci o uniformă industrializată a portului popular. În timp, s-a demonetizat și portul popular, ca și tradițiile. Sunt cu toate kitsch.

Văd și mă minunez cum în tiparele minților noastre de români persistăm în a considera că primirea cu pâine și sare a unor oameni ai momentului de către unii îmbrăcați în uniforma populară e ceva bun. A devenit șablon pe care nu-l mai gândim. Îl luăm de-a gata și-l înghițim. Dar ce mai reprezintă șablonul ăsta astăzi? Ce mai semnifică? Faptul că suntem ospitalieri? Iar uniforma populară ce înseamnă? Tradiția? E un simbol al poporului român? Păi, dacă o fi așa, atunci tot șablonul ăsta trebuie inclus ca fiind obligatoriu în strategia de implementare a brandului turistic (sau cel de țară?) al României. Cu mențiunea că trebuie revizuit costumul folosit: cel autentic e mult mai potrivit!

Poate pentru străini o avea un farmec aparte, dar pentru mine, ca trăitor pe-aici, e doar un șablon kitsch, golit de orice încărcătură. Iar uniforma populară cu alb și roșu îmi repugnă…

[Update]: M-am lămurit. Ospitalitatea asta a noastră, cu pâine și sare, e similară șiragurilor de orhidee pe care ți le atârnă la gât băștinașii din Hawaii și  nevestei proprii pe care ți-o oferă eschimoșii, să te bucuri de ea. Semn că ești musafir important!